Scurt istoric

Istorie Octombrie 23, 2014

Târgu Frumos, a cărui vechime se pierde în îndepărtata vreme a „descălecatului şi întemeierii Ţării Moldovei” şi care în vechimea lui şi-a avut „frumuseţea şi buna rânduială”, prosper oraş al unui însemnat ţinut al Moldovei de Sus, loc de popas al marilor voievozi, însemnat centru negustoresc, cu o frumoasă privelişte naturală şi aşezare de adâncă evlavie şi credinţă creştină, îşi are, ctitorită de către Voievodul Petru Rareş şi a soţiei sale,  Elena Ecaterina Doamna, biserica „domnească” „Cuvioasa Parascheva”.

Înălţată în partea de deal-nord-est a târgului,  constituie o mărturie a unui îndepărtat timp de peste 420 de ani, de mari şi adânci prefaceri, de înălţare şi glorie străbună, de cădere şi vitregie a vremurilor trecute şi de clocotul unei alte zidiri de viaţă şi aşezare nouă a zilelor noastre de astăzi.

Biserica „Cuvioasa Parascheva”, monument istoric, este ctitoria domnitorului Petru Rareş şi a soţiei sale Elena Doamna, cunoscându-se şi sub denumirea de „Biserica domnească”.  A fost zidită în anul 1540. Nu se cunosc împrejurările în care s-a construit. Desigur că lipsa unui locaş de închinare în acest târg şi importanţa ce o avea de centru negustoresc şi de popas al voievozilor în trecere, au dictat ridicarea acestei biserici în acest târg, care se mai cunoaşte şi sub numele de „Târgul Doamnei”.

Întreaga tradiţie locală, documentele şi atestările făcute de istorici şi specialişti, confirmă că biserica este ctitoria domnitorului Petru Rareş. Astfel, în pomelnicul ce a fost la proscomidie stă scris: „Io Petru Voevod şi doamna lui Elena şi fiii lui Ilaş Voevod şi fratele lui Ştefan şi Constantin şi Ruxanda şi robul lui Dumnezeu Anton Vartic în domnia Domnului nostru şi Anton Pisah” , pomelnic care a fost dus la Muzeul de Istorie – Bucureşti, atestă că biserica este ctitorită de Petru Rareş. În locul acestui pomelnic, există în biserică un alt pomelnic scris în anul 1815, pe lemn, care cuprinde: Pomelnicul Sfintei Biserici „Gospodi” ce se prăznueşte „Naghia Paraschevi” în Tîrgul Frumos. „Io Petru Voevod, Ileana Doamna, şi fiii lor Ştefan Constantin Ruxanda Petru şi tot neamul ... „ fiind urmat de numele Mitropolitului Veniamin şi alte nume.

ARHITECTURA

Biserica este construită în formă de corabie, având altarul semicircular. Iniţial biserica a fost construită fără turlă. Are o lungime de 27 m (23 m biserica şi 4 m turla) şi lăţimea de 9 m, iar înălţimea până la acoperiş de 9 m. Înălţimea turlei este de 20 m. Turla a fost constuită în secolul XVIII, în locul unui pridvor de lemn. Biserica a fost construită pe temelie de piatră, cu pereţii din cărămidă. Este acoperită cu tablă. Bolta naosului este formată dintr-o calotă simplă, aşezată pe patru arcuri mari. La fel este contruită şi bolta de pe pronaos. Bolta altarului este formată din trei arcade late. La început, naosul era despărţit de pronaos printr-un perete, care în decursul timpului a fost scos, rămânând însă o arcadă largă, care merge pe pereţi şi pe pandativii lipiţi de pereţi. Ferestrele originale au fost schimbate odată cu construirea turlei, deoarece la temelia acesteia se găseşte aşezată o piatră cioplită ce a servit de ancadrament la ferestre. Iniţial ferestrele au fost mici, cu tocuri din piatră cioplită. Turla este sprijinită în partea de apus, la ambele colţuri, cu contraforturi, construite din piatră de carieră.

PICTURA

Biserica, iniţial, nu a avut nici un fel de pictura murală. Din datele păstrate în arhiva parohiei, se constată că prima pictură murală a fost executată în anul 1906, de către pictorul George Zamfiropol. În anul 1924, biserica a fost pictată din nou de către pictorul V. Georgescu. Pictura este executată în ulei, în stil realist, fără vreo valoare artistică. Sunt pictaţi sfinţi, praznicile împărăteşti şi scene din viaţa Mântuitorului. Pe arcade sunt chenare cu medalioane de cruci şi desene decorative.              

CATAPETEAZMA

Este artistic lucrată şi cu sculpturi în formă de frânghii, cu flori şi frunze şi cu frumoase ramuri înflorite în jurul icoanelor. Sculptura este bronzată, iar restul catapetezmei este vopsită cu ulei în culoare vernil. Icoanele sunt pictate în stil neobizantin, frumoase şi expresive.  Actuala catapeteazmă ar data de la finele secolului XVIII şi făcută cu cheltuiala târgoveţilor, după cum reiese din „anafora”  din 15 martie 1814 şi alte plângeri făcute către domnitor, de către locuitorii târgului, în anii 1801, 1806, 1811.

Singurele obiecte cu valoare artistică, în afară de catapetezmă, sunt:

  •  Amvonul, aşezat în partea de nord, ridicat pe postament de lemn, precum şi iconostasele, care sunt ornamentate cu sculpturi şi picturi din secolele XVIII şi XIX.
  • Clopotele, în număr de două, sunt artistic lucrate, având imprimate icoane, în medalioane şi serafimi, precum şi chenare cu înflorituri, datând din secolele XVIII – XIX.
  • Sfântul Chivot, în formă de baldachin, ce acoperă cutia cu Sfintele şi o cruce din metal argintat, sunt artistic lucrate, fiind refăcute în anul 1851 de către „Generalnica Epitropie Sfântul Spiridon”.
  • Un epitaf vechi, pictat pe pânză îmbibată în ulei şi aplicată icoanei Mântuitorului, pe catifea mov. Toate chipurile sunt îmbrăcate în cusături şi broderii de fir aurit şi argint. Textul din jurul icoanei este în slavonă, nu se cunoaşte data şi nici provenienţa.
  • O icoana a Maicii Domnului, datând din anul 1816, pictată de către Ilie Zugrav.
  • Cărţi de ritual cu litere chirilice, datând din sec. XVIII - XIX

Biserica „Cuvioasa Parascheva” a fost ocrotitoarea celor dintâi aşezăminte de cultură şi a aşezământului spitalicesc din localitate. În casele din curtea bisericii, a luat fiinţă în anul 1842, cea dintâi şcoală din Târgu Frumos. Tot aceste case au adăpostit primul spital din localitate.

În anul 1859, la 26 decembrie, în această biserică a fost hirotonit diacon, Ion Creangă. În Târgu Frumos, s-a născut poetul Theodor Neculuţă, criticul literar Garabet Ibrăileanu şi fizicianul Horia Hulubei.